Roxana și Dragoș și-au pregătit nunta cu foarte mare grijă. Nu știu cum și-au ales fotograful 😆 dar, cu siguranță, toate lucrurile care au făcut din evenimentul lor unul special, au fost stabilite cu atenție. De aceea, povestea la care s-au gândit inițial, a fost exact ceea ce s-a întâmplat și în realitate. Cred că toate aceste alegeri, selecții, probe, întâlniri le-au consumat mult timp, dar sunt convins că pregătirea momentelor devine o amintire la fel de importantă ca și nunta propriu-zisă. M-am gândit să le reamintesc ședința foto de logodnă. Nu știu dacă își doresc să retrăiască emoțiile pregătirilor, dar pot spune cu siguranță că eu aș vrea să existe o reeditare a nunții lor. Nu m-am hotărât asupra rolului pe care mi-aș dori să-l joc 😉 . Este destul de tentant să fiu tot fotograf 😉 … însă, ca simplu spectator, aș savura mai bine toate episoadele: de la cununia civilă desfășurată pe pontonul lacului Snagov la show-ul Loredanei sau al formației lui Călin Geambașu, de la valsul lor într-o atmosferă magică la spectacolul de lasere de la tort… despre trupa lui Dan Puric v-am povestit? 😉 . Grea alegere 🙄 ! Nu trebuie să mă hotărăsc pentru că, din păcate, aceste clipe sunt unice, irepetabile 😥 (de aceea este destul de greu să fii un bun fotograf de nuntă 🙂 ). După eveniment, oricât de spectaculos ar fi el, rămân doar propriile amintiri și imaginile obținute de către fotograf.
Astăzi, 2 aprilie 2013, povestea ședinței foto cu Roxana și Dragoș poate fi spusă astfel:
Amintirile mele:
Tema aleasă pentru nunta lor a fost perioada victoriană. Am încercat să redăm prin fotografii o picătură din spiritul acelor vremuri.
Îmi amintesc că era foarte cald.
Totul era perfect: costumele, locul ales, Roxana și Dragoș erau plini de energie și, mai ales, de atitudine.
Eram stresat pentru că, atunci când toate sunt în regulă, fotograful nu mai are nici o scuză ;-).
Miha dorea imagini vesele, calde, cu multe zâmbete. Eu, dimpotrivă!
Seara era un meci de fotbal.
Dragoș mi s-a părut foarte relaxat, iar Roxana foarte organizată 🙂 .
La un moment dat m-am relaxat și eu.
Mi-am dat seama că aveam mai multe cadre cu Dragoș. Cred că jobenul a jucat un rol important 😆 .
Timpul a trecut foarte repede. Prietenii au început să sune. Meciul trebuia să înceapă.
Eu, ca de obicei, mai doream câteva imagini…
Ne-au oprit după câteva ore bune…cei de la palat 🙁 😈 .
Amintirile lor …
Până atunci, imaginile:
